AP

- Da, boss, vă ascult! 

Pe ecranul telefonului mobil apăruseră doar două inițiale: AP. Vocea din cealaltă parte a firului nu mă surprinde, dar parcă e puțin schimbată. „Bravo, Dumitre, e emoționanat. Îți mulțumesc”, apoi închide brusc, ca și cum s-ar fi temut să nu i se simtă emoția din glas, sau, și mai grav, să-mi dea impresia că micul meu articol pe care mi-l ceruse cu doar cîteva zile înainte, drept omagiu la moartea colegului Dan Bârladeanu, m-ar fi putut face să cred c-am scris cine știe ce capodoperă. Așa a făcut întotodeauna cu noi, cei pe care i-a păstorit la vechea Flacăra, revista care a marcat indiscutabil presa româneasca a anilor ’70 și ’80 ai secolului trecut. Rareori lăuda, foarte, foarte rar recunoștea meritele unui subaltern care adusese una dintre adevaratele bombe de presă care făcuseră faima acelei publicatii fără asemănare în peisajul atît de tern al publicațiilor socialiste. Reușise să strîngă lîngă el, sau dacă vreți sub el, o adevarată cremă de gazetari ai acelui timp, nu dau aici nume fiindcă aș avea nevoie de un spațiu cel puțin dublu, dar “ne călărea” pe toți zi de zi, de ne mergeau fulgii.

Exista prea multe interese in sportul de astazi, cele financiare fiind, din nefericire, pe primul plan

De curînd, în calitatea mea de președinte al Asociației Presei Sportive, am acordat un interviu pentru site-ul www.mediaddict.ro – interviu consemnat de dl. Tudor Borcea. Îl reproduc integral, în continuare.

                                                                                        x

# ”Asociatia Presei Sportive va apăra statutul unei bresle aflată din ce în ce mai mult la discreţia şi în batjocura unor aşa-zişi oameni de sport cu bani, ca şi a unor organisme cu ambiţii financiare care respectă tot mai puţin necesităţile de bază ale meseriei de gazetar sportiv”.

 

Proiect: FILIALE REGIONALE ALE APS

În scopul îmbunătățirii activității Asociației Presei Sportive din România și a adaptării statului său la situația reală, impusă de asemenea de prezența tot mai slabă a asociației în teritoriul național, Consiliul APS decide modificarea în consecință a statutului său, prin înființarea a 8 filiale pe zone regionale, corespunzînd euro-regiunilor României (concept UE), după cum urmează:

JUNIORI FĂRĂ VIITOR

Întîmplarea pe care am de gînd să v-o povestesc are o vechime de cîțiva  ani, însă n-am simțit pînă acum imboldul de a o dezvălui. S-a petrecut cam în felul următor. Un prieten din Italia, mai exact din Florența, pe numele său Virgil Colfescu, mi-a telefonat și mi-a zis așa: „Uite, aici se desfășoară un turneu puternic pentru juniori, se ține la Gaeta în fiecare an și anul acesta participă și o echipă din România. Nu vrei să vii?” Era în luna aprilie, primăvara abia dacă începea să-și arate mugurii. M-am suit în avion și am ajuns la Roma. În aeroport am închiriat o mașină și am străbătut astfel drumul de încă 120 km pînă la Gaeta, mică stațiune de vacanță aflată cam la 80 km de Napoli, pe malul Mediteranei. Aflasem între timp numele echipei care „avea să reprezinte România” la turneul respectiv: Liberty Salonta. De fapt o „anexă” a mult mai titratei F.C. Bihor, o crescătorie de tineri jucători cu alte cuvinte pentru anii care vor urma. Sursa de talente a fotbalului românesc, viitorul lui…

ÎN VIZITĂ LA IAȘI

Am fost de curînd la Iași. Am primit invitația clubului CFR, care în primele zile ale lui mai organizează un turneu de tenis aflat sub auspiciile Federației și ale doamnei Ruxandra Dragomir, președintele federației. Cu aceeași ocazie, dl. Dan Teodorescu, marele animator al sportului pe plan local și membru al APS, a organizat o întîlnire cu cîțiva dintre gazetarii de sport din localitate. Pentru mine a fost prima deplasare, dintr-o serie pe care o anticipez a fi numeroasă, legată de intențiile asociaței pe care o conduc pentru înființarea de filiale regionale ale APSR în toate zonele țării.

ALARMĂ: SPORTUL ESTE AMENINȚAT DE MOARTE!

Cel de-al 74-lea Congres al Asociației Internaționale a Presei Sportive (AIPS), desfășurat nu cu mult în urmă la Seul, a tras un semnal de alarmă în privința sportului mondial și a pericolului mortal care îl pîndește. Sînt sigur că voi mai avea ocazia să povestesc despre lucrurile foarte interesante pe care le-am descoperit ca participant direct la acest congres, fiindcă m-am gîndit să creăm în acest scop o rubrică specială pe site-ul APSR-Media, astăzi aflat în construcție. Așa cum veți vedea, sper cît de curînd, sînt o mulțime de lucruri de spus, cea mai mare parte dintre ele nete noutăți pentru jurnaliștii sportivi din țara noastră. Dar, pînă atunci, m-am decis să aștern pe hîrtie cîteva dintre impresiile care mi-au rămas după participarea la acest congres, o experiență pe care mă grăbesc să o împart cu cît mai mulți colegi de breaslă.

ȘTIRI CALDE DESPRE APSR

Update (30 martie)

Deși timpul care a trecut de cînd am devenit președinte a fost foarte scurt, m-am decis să particip totuși la cel de-al 74-lea Congres al AIPS, care s-a ținut la Seul, între 22 și 27 martie a.c. O asemenea prezență s-a dovedit a fi extrem de necesară, așa cum absența nedorită ar fi atras atenția tuturor, punînd presa sportivă din România într-o lumină nefavorabilă. Îmi propun să revin cît de curînd cu învățămintele pe care le-am căpătat la acest congres cu largă deschidere mondială (au participat 263 de delegați, reprezentînd 126 de națiuni ale lumii), dar pentru moment mă rezum la a menționa  atmosfera deosebit de cordială pe care au asigurat-o gazdele sud-coreene pe tot parcursul congresului. Mă simt dator să le multumesc și pe această cale atît Comitetului de organizare, cît și personal dlui Ohsang Kwon, președintele acestui comitet.

În sala Congresului AIPS, ediția Seul 2011

Update 2 (18 martie)

Cu o destul de mare întîrziere a sosit de la Baia Mare și plicul conțînînd voturilor membrilor filialei APSR Maramureș. Contabilizînd aceste voturi, ca și cele conținute în alte două plicuri (voturi individuale), rezultatul final al voturilor înregistrate în Adunarea Generală de alegeri a devenit următorul, fără a se schimba în vreun fel componența deja anunțată a Consiliului de conducere al APSR:

PREȘEDINTE: Dumitru Graur – 345 voturi (din totalul celor 508 exprimate)

VICEPREȘEDINTE: Vlad Enăchescu – 275 voturi

SECRETAR GENERAL: Cătălin Tudose – 265 voturi

MEMBRI: Andrei Vochin – 337 voturi

Florin Caramavrov – 351 voturi

Dorin Chioțea – 292 voturi

Adrian Dobre – 353 voturi

Noua echipă a Consiliului APSR: Cătălin Tudose, Florin Caramavrov, Vlad Enăchescu, Dumitru Graur, Andrei Vochin, Adrian Dobre (lipsește Dorin Chioțea)

Update (10 martie)

AM DEVENIT PREȘEDINTE AL APSR

Ședința Adunării Generale a Asociației Presei Sportive din România (APSR) a avut loc joi, 10 martie, într-una dintre sălile de ședință ale  A.N.S., pe strada Vasila Conta din București. În urma celor 470 de voturi secrete exprimate, transmise în plicuri sigilate, membrii APSR au ales pentru următorii 4 ani, în mod democratic, următoarea echipă de conducere:

Fostul președinte al APSR, Octavian Vintilă îl felicită pe Dumitru Graur

-         PREȘEDINTE: Dumitru Graur (309 voturi); alte voturi: Aristotel Bunescu (122);

-         VICEPREȘEDINTE: Vlad Enăchescu (246 voturi); alte voturi: Teodor Avrămescu (137), Gabriel Arsene (34) și Dan Teodorescu (25);

-         SECRETAR GENERAL: Cătălin Tudose (260 voturi); alte voturi: Nicolae Gavrea (144) și Cristian Ghena (27);

-         MEMBRI: Andrei Vochin (304 voturi), Florin Caramavrov (324 voturi), Dorin Chioțea (266 voturi) și Adrian Dobre (341 voturi); alte voturi: Nicolae Gavrea (109), Constantin Borțea (104); Marian Vâlvoi (97), Dan Teodorescu (45) și Gheorghe Eliad (41).

—————————————————————————————————————————————————

De la o vreme văd că presa sportivă se află într-un moment greu. Este adevărat că avînd ceva mai mult timp, am avut răgazul de privi mai detașat fenomenul, cu obiectivitate. Sigur, nu sîntem singurii în această situație, întreaga presă din România a ajuns să fie considerată … de rahat, însă lucrul acesta nu mă mulțumește. Și atunci m-am hotărît să văd cum stau lucrurile. Ce am aflat m-a uimit. Dar, mai mult decît atît, m-a făcut să mă decid să candidez la postul de președinte al Asociației Presei Sportive din România. Apelul meu către confrați îl puteți citi mai jos. Sper să fie auzit de cît mai mulți dintre gazetarii sportivi. Sînt convins că împreună vom putea schimba foarte multe lucruri!

FOTBAL CU STRIDII ȘI ICRE NEGRE

Încă de la intrare ceva mi s-a părut suspect. Abia ținîndu-se pe picioare, erau unii care deja ieșeau din „VIP Lounge”, incinta înăuntrul căreia se desfășura banchetul. Cînd avuseseră oare timpul să se „facă” în asemenea fel? Gorilele în costum și cu cravată la gît, avînd înfipte în cîte o ureche căști în care primeau diferite avertismente, păreau foarte binevoitoare cu cei care ieșeau, aruncîndu-le un zîmbet complice. Cu mine mai puțin. Era deja trecut de unu noaptea, dar petrecerea nu era totuși decît la început. La telefon, Lucescu îmi spusese să vin și eu dacă am chef, fiindcă Rinat Ahmetov dădea o petrecere și fuseseră invitați o mulțime de oameni, aleși pe sprînceană. De fapt erau peste 400, cum aveam să constat cu ochii mei.

DOUĂ ARTICOLE CARE MI-AU MERS LA INIMĂ

Citesc de curînd în presa noastră și articole care pot da speranță. Speranța că tabloidizarea presei sportive va avea un sfîrșit, că se zăresc luminițe ca capătul unul tunel ce părea că nu se mai sfîrșește. Mai mult decît atît, cînd am văzut comentariile mi s-a umplut inima de bucurie. Sînt sute de oameni, tineri bănuiesc, care aprobă, care aplaudă, care susțin punctele de vedere ale celor care au scris astfel de articole. E un semn tare bun. Despre ce este vorba. Ca să n-o mai lungesc, iată ce scria de curînd Adrian Georgescu (E poate prea mult, „Gazeta sporturilor” miercuri, 12 ianuarie a.c.): „În zilele noastre, se petrece o prostire lentă şi ireversibilă, care nu-l mai miră nici pe emoticonul cu gura rotunjită ca a unei păpuşi gonflabile. În site-ul ProSport, nouă titluri din zece au semnul exclamării, ca nişte banalităţi cu moţ. Plouă cu trimiteri de trust către site-urile XXX, însă pentru a găsi articolul lui Radu Paraschivescu ai nevoie de un detectiv particular. La sport.ro lipseşte doar campionatul mondial de extras măsele pentru a avea o gamă completă a activităţilor care caricaturizează sportul şi-i uzurpă locul.” (http://www.adriangeorgescu.ro/2011/01/11/e-poate-prea-mult)

Sublinirea ultimei fraze îmi aparține, dar ea confirmă ce am susținut eu cu puțină vreme în urmă, în articolul pe care l-ați putut citi aici („Totul la mișto”!). Dacă aveți curiozitatea de a citi integral articolul lui A. Georgescu, nu uitați să intrați și pe comentarii. Merită!

TOTUL LA MIȘTO !

N-am să mă sfiesc niciodată să recunosc rolul imens pe care postul de televiziune ProTv l-a jucat în viața socială a României într-un moment în care noi toți eram (încă) închistați în limbajul de lemn și imobilismul anilor de comunism iliescian. Atunci cînd s-a lansat, cu sprijin american nemijlocit, Pro-ul a adus un suflu nou, a schimbat mentalități și a izbutit să zgudie din temelii o societate pe cît de televizistică (adică, vreau să zic, complet atașată de spectacolul TV), pe atît de rigidă, de conformistă și imobilă. Apoi, din păcate, lucrurile au evoluat într-o altă direcție: totul a început să vireze spre tabloidizare, spre facil și superficial, ca o spumă de fum ce se suflă zilnic în ochii oamenilor. Adrian Sîrbu a spus o dată că ProTv-ul va fi „o televiziune pentru țoape”, dar nu s-a ținut de cuvînt decît după cîțiva ani buni, atunci cînd profesioniștii veritabili din Pache Protopescu au început să caute cu asiduitate morții, curvele și scandalul.