TOTUL LA MIȘTO !

N-am să mă sfiesc niciodată să recunosc rolul imens pe care postul de televiziune ProTv l-a jucat în viața socială a României într-un moment în care noi toți eram (încă) închistați în limbajul de lemn și imobilismul anilor de comunism iliescian. Atunci cînd s-a lansat, cu sprijin american nemijlocit, Pro-ul a adus un suflu nou, a schimbat mentalități și a izbutit să zgudie din temelii o societate pe cît de televizistică (adică, vreau să zic, complet atașată de spectacolul TV), pe atît de rigidă, de conformistă și imobilă. Apoi, din păcate, lucrurile au evoluat într-o altă direcție: totul a început să vireze spre tabloidizare, spre facil și superficial, ca o spumă de fum ce se suflă zilnic în ochii oamenilor. Adrian Sîrbu a spus o dată că ProTv-ul va fi „o televiziune pentru țoape”, dar nu s-a ținut de cuvînt decît după cîțiva ani buni, atunci cînd profesioniștii veritabili din Pache Protopescu au început să caute cu asiduitate morții, curvele și scandalul.

La Sport, n-a fost deloc altfel. Jurnalul de la ProTv a izbutit să cîștige disputa pentru audiență cu posturile concurente atunci cînd a adus și a promovat cu asiduitate pe ecrane tabloidizarea fenomenului sportiv. M-am gîndit de multe ori să scriu un articol de analiză care să sintetizeze efectul nociv uriaș pe care știrile „sportive” de la ProTv l-au produs de-a lungul anilor asupra întregului sport românesc. Desigur, nu era o întreprindere ușoară și pe deplin contestabilă la nivelul populației televizionistice, adînc îndocrinată de stilul Pro-ului. Aşa că am mai amînat decizia. De curînd am descoperit însă o altă dimensiune – din aceeași stirpe a derizoriului și facilului în TV. O practică, deocamdată în premieră, așa-zisul post sportiv „Sport.ro”, aflat după cum se știe în custodia ProTv-ului. Aici am descoperit pentru prima oară la noi luptele de K1 (cele cu picioare-n gură, în care aproape toate loviturile sînt permise), apoi „Gladiatorii americani” (o tîmpenie made in USA, lupte neconvenționale ca să zi așa), ”Street style” (altă bătaie, ca la colțul străzii), Drifting WC (un fel de curse nebune de mașini), curse de ogari, coride cu tauri și în fine, marea găselniță: „Wrestling” – adică acea caricatură de dispută în ring în care totul e permis și totodată nimic nu se întîmplă, în care „combatanții” se fac efectiv că se bat, urlă și se maimuțeresc la grămadă bărbați și femei, costumați caraghios, ca de carnaval. Nu mai spun despre celebrul „Pariu cu frica”, în care concurenții se bagă cu capul în ape cu șerpi și-și încearcă stomacul înghițind moluște sau viermi. Atenție, toate astea, ca și altele asemenea, de aceeași factură, se cheamă SPORT. Oare?! Ce legătură să aibă cu sportul, e totuși destul de greu să-mi dau seama… Dar, atîta vreme cît sloganul postului nu e altul decît: „Sport.ro: noul sport național”, nimic nu ne mai trebuie să ne surprindă. Adică, mai pe înțelesul tuturor, la noi sportul se face doar la televizor, privind evident pe „Sport.ro”!

Aici ar fi nevoie de o precizare. Postul de sport al ProTv-ului este desigur un post privat, care trebuie să reziste crizei, să facă programe cu audiență, să obțină publicitate, să-și plătească angajații și eventual să aducă profit. Nimeni nu-i poate cere altceva, fiindcă nu are dreptul s-o facă! Pe de altă parte, nimeni de la ProTv sau de la Sport.ro nu s-a angajat să facă educație sportivă tinerilor din România. Ar fi pe cît de fals, pe atît de inutil să-i cerem asta. Mai mult decît atît, pentru că este condus de oameni de televiziune profesioniști, care se pricep să cumpere programe ieftine și să le ridice în slăvi, postul are de regulă audiența cea mai mare între toate asemenea posturi de nișă, avînd profil similar. Nimeni n-a știut mai bine la noi decît ProTv să țină în echilibru balanța costuri-audiență. Așa că sus-numitul post de „sport” s-a transformat încet, încet într-un debușeu de spanacuri și orori care nu mai au decît o prea mică legătură cu fenomenul sportiv adevărat. Asta-i lumea, asta se cere, asta-i dăm – vor spune desigur, cu cinism, promotorii acestui mod de a face televiziune. Din unghiul lor de vedere, probabil că au dreptate. Nu și din al meu, fiindcă la rîndul meu am dreptul la o opinie.

Aș mai spune ceva. Asemenea gen de programe „showtime” sînt de regulă „made in USA”, probînd din plin căutarea spectaculosului cu orice preț, violența, ineditul (lipsesc, surprinzător, concursurile de călărit tauri furioși, ele fiind însă cumpărate de alt post din aceeași nișă), un fel de spanac așa-zis sportiv produs pentru o lume care se îndepărtează tot mai mult de esența vieții. Numai că, atenție: în Statele Unite există cea mai bună rețea de selecție și promovare a tinerilor care fac sport, există stadioane și săli, programe regionale și programe de creștere a valorilor sportive. În colegii și facultăți se face sport de dimineața pînă seara, ba chiar și în nocturnă, zeci de mii de tineri fiind astfel angrenați într-o mișcare națională de proporții colosale. Ori la noi nici nu poate fi vorba despre așa ceva, părinții își încurajează copiii să chiulească de la orele de sport, care și așa sînt mult prea puține, după cum știm. Sportul național a devenit deci, cum spune sloganul amintit, cel al privitului la televizor, al contemplării și imobilismului, cu atenția direct dirijată spre surogatele „sportive” pe care le-am pomenit mai înainte. Și așa părinții erau oripilați de ce vedeau la „știri”: scandal după scandal (cum se ceartă Gigi cu MM sau cu Borcea, sau cu Porumboiu etc., etc.; ce a zis Iancu despre Contra sau Mitică despre „Nașu” și alte asemenea), or nimicuri mondene (de genul: ce mai face Bianca lui Bote, cu care acum iese Ad. Cristea, zis „Prințul”,  care sînt cluburile preferate ale fotbaliștilor, ș.a.), în stilul brevetat de ProTv cu ani în urmă. Și atunci, mama/tata zice: „Ce Sport? Unde să te duci tu, băiatul meu/fata mea, ce să cauți tu între derbedeii și curvele alea?! Stai mai bine acasă și joacă-te pe calculator!” Sau uită-te la televizor, aș adăuga eu…

Spuneam mai înainte că un anume eveniment m-a făcut să aștern pe hîrtie aceste gînduri, pe care le am de mai multă vreme. Nu, n-a fost vorba nici despre așa-zisa emisiune „Pe bune cu Banciu și Mironică”, făcută dintr-o bășcălie continuă, nici măcar „Coridele spaniole” (și ele fac parte tot din Sport?!), ci o altă producție care se vrea în categoria prea larg intitulată Showtime. Este de fapt vorba despre o cu totul altă abordare a sportului indigen și se numește, nici mai mult, nici mai puțin: „Marțienii din Ploiești. Reality show cu o campioană a României”! O abordare a sportului românesc care deocamdată lipsea! Dacă absolut toate programele citate mai înainte sînt de regulă formate și serii cumpărate din străinătate, probate ani de-a rîndul pe publicul zăpăcit de peste mări și țări, iată că „Marțienii” reprezintă o producție proprie – chiar dacă e copiată tot după un format din afară. „Marțienii” sînt, dacă nu ați aflat încă, jucătorii echipei de fotbal Petrolul Ploiești, de unde și formula „reality show cu o campionă a României”! Vai de amintirea celor care au adus glorie acestei echipe, de la frații Munteanu sau Tabarcea (jucătorul decedat pe teren), pînă la Sfetcu, Sandu Boc, Pahonțu, Iuhasz, Mocanu, frații Mircea și Virgil Dridea, și toți ceilalți, fără a-l uita pe nea Ilie Oană, antrenorul care a adus două titluri de campioană la Ploiești. Cei de astăzi sînt o prea palidă copie a campionilor de ieri, care alcătuiau o formație capabilă să se bată cu englezii de la Liverpool, ba chiar să-i și învingă într-un meci memorabil. Ei bine, în frunte cu actualul antrenor, Vivi Răchită, „marțienii” par să se distreze copios la filmările pentru show-ul amintit. Moderatorul/reporterul emisiunii este un cîntăreț, Cosmin Tudoran de la „Cassa Loco”, care de altfel recunoaște că „la fotbal sînt afon”! Ideea de bază e foarte simplă: să-i punem pe fotbaliști în posturi inedite, capabile să stîrnească rîsul numai prin asocierea cu inteligența celor care își folosesc mai des picioarele decît capul. Astfel, „academicianul” Pompiliu Stoica (fundașul fost la Steaua) vorbește despre lecțiile istoriei, cu referiri la luptele dintre Napoleon și Murat Bei; căpitanul echipei, Cristi Vlad, devine specialist în chimie (detaliind tabloul lui Mendeleev); Florin Pleconiciuc ne introduce direct în fonetică și morfologie (cu accent pe consoanele bilabiale), iar Vlad „Nikita” Stănescu recită versuri, stabilind că „fără dragoste, nimic nu e”. Mai apar în „show” femele precum numita „Xena – prințesa canibală de fotbaliști” sau Adina Barbu, cea supranumită ”Pamela Anderson a României” grație silicoanelor supradimensionate, însă întregul antren e asigurat de doi țigani-lăutari din Ploiești, Fane și Toni, dotați corespunzător cu acordeon, microfon și voce. La ultima ediție, desfășurată la Crîngul lui Bot, pe un tăpșan, s-a tăiat porcul de Crăciun și astfel am aflat, citez: „Cum se distrează o echipă de fotbal civilizată”. Am văzut cum: au băut vin fiert, au mîncat șorici și pomana porcului, au jucat hora, au chiuit, iar au băut, iar au jucat, iar au mîncat cîrnați din porcul abia tăiat… în timp ce Fane (sau Toni?) urlau: „Foaie verde maghiran, tatăl meu e marțian … m-a făcut cu chef de viață duminică dimineață” – cu referire directă la ora la care s-a difuzat programul. Fostului stelist Daniel Oprița, acum la Petrolul, i se cîntă: „Oprița e cel mai tare – și dă goluri, frățioare!”, iar paharele cu căpșunică se scurgeau pe gît unul după altul, ca la nuntă. Cel mai tare mi-a plăcut sloganul: „Să ne rîdem, că la fotbal numai plîngem în ultima vreme!” De altfel, chiar despre asta era vorba.

Unde este legătura (cît de mică) cu sportul?! Ce caută o asemenea emisiune pe un post de „sport”? Nimeni nu ne poate spune. Culmea ironiei, emisiunea nu e făcută prost! Cei care o realizează, chiar dacă recunosc fățiș că nu se pricep la fotbal (moderatorul e cîntăreț) sînt profesioniști și se mențin perfect în stilul promovat de ProTv. Aici este de fapt pericolul, fiindcă miștoul, bășcălia, lucrurile luate în derizoriu, confettiile, panglicile scoase pe nas, caterinca și alte asemenea ingrediente n-au nici o legătură cu sportul adevărat. Există desigur dorința de divertisment, dar în opinia mea sportul ar trebui privit cu o mult mai mare și matură seriozitate, mai ales într-un moment în care ne aflăm atît de aproape de faliment (sportiv și nu numai). Tot luînd fotbalul peste picior, să nu ne surprindă cînd vom coboră și sub locul 56 în clasamentul mondial FIFA. Cît despre sportul propriu-zis, cred că el este ultimul lucru care-i poate interesa pe cei de la ProTv/Sport.ro. O fi bine așa?

Anunțuri

2 responses to this post.

  1. Dumitru Graur – te iubesc asa cum esti. Cred ca ‘perlele’ si stilul dau farmecul si marca unica Dumitru Graur.

    Răspunde

  2. Posted by Dan_te on Ianuarie 13, 2011 at 10:36 pm

    Dumitru,

    PROtv-ul este o creatie de inspiratie americana, asa cum este si FMI-ul, care nu doreste decat sa saraceasca masa de oameni carora li se adreseaza, atat la propriu, cat si la figurat!

    Scopul lor poate fi descris, printre altele, astfel:

    -oamenii trebuie sa fie sensibilizati de tone sange, ca sa le fie frica de autoritati si sa devina indiferenti fata de durerea celor din jur;

    -daca au parte de cat mai multe curve si scandaluri, atunci si demnitatea oamenilor se va dilua, etalonul stabilit de si prin televiziune, fiind suficient pentru a combate constiinta si pentru ne determina sa ne acceptam viciile, fara a ne gandi la efecte!

    -daca le tii mintea oamenilor ocupata cu nimicuri, atunci evenimentele importante vor treca fara prea multa analiza si te trezesti cu serviciile secrete la usa, ca sa te aresteze pentru ca arati ca un arab; gandindu-te ca fascismul a disparut dupa al II-lea Razboi Mondial, accepti starea de fapt si de drept si te supui, ca un om liber ;

    -daca iti stabilesti, ca sistem inteligent, prioritatile, atunci vei realiza ca ai nevoie de trei elemente:

    1. inventezi o problema: atacuri teroriste imaginate, criza economica etc.
    2. astepti reactia oamenilor: frica, disperare, foamete, indobitocire etc;
    3. propui, de pe un cal alb, solutia: va reducem libertatea ca sa va asiguram confortul; va reducem veniturile pana la infometare, ca sa nu muriti de foame; va ingradim accesul la educatia, prea scumpa, pentru a va oferi timp pentru pretul mic al programelor tv! etc.

    Pentru a-ti indeplini planul a-i nevoie, ca sistem responsabil, de un link: aparatul de propaganda: TELEVIZIUNEA… si asa totul merge ca pe roate si, deci, pot fi rezumate astefl :
    1. Atentie…!
    2. Motor!
    3. Actiune!

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: